Cum muncim în echipă…rolul ascultării

echipa

Care este primul lucru la care ne gîndim atunci când vorbim despre echipă?

A munci în echipă…ce presupune să muncești în echipă? De multe ori folosim cuvîntul echipă, sau expresia a munci în echipă, dar uite că în momentul în care încercăm să le definim ne poticnim rău de tot. Ne este foarte greu să surprindem, nu esența dar nici măcar suprafața acestei expresii, a acestui cuvânt.

Dacă stăm și ne gîndim bine, echipa presupune practic mai mulți oameni care lucrează la un loc pentru un scop bine determinat. În echipă avem mai mulți oameni care muncesc având un scop și urmând un plan bine pus la punct. Echipa, ca să atingă scopul respectiv urmează niște pași, iar pașii evident că trebuie să fie bine stabiliți de către cineva, de către o persoană, de către un creier. Dacă fiecare se orientează după propria voie, atunci avem mai multe creiere care gândesc diferit și care se împiedică unele pe altele în atingerea scopului, în îndeplinirea obiectivului. Aceste creiere nu pot să ajungă la un consens și atunci e nevoie ca o persoană să stabilească ce anume face echipa. Această persoană este creierul echipei.

În aceste condiții putem spune că între echipă și corp există o asemănare, o asemănare foarte mare. Corpul uman este o echipă. Membrii acestei echipe sunt: mîinile, picioarele, nasul, urechile, gura, inima, s.a.m.d. Fiecare organ, fiecare mădular, este un membru al echipei. Și, important de menționat, fiecare membru al echipei are un rol foarte bine determinat și foarte bine ales în funcție de capacitatea lui, conform cu adaptările lui.

Mîna o să facă ceva, ochii vor face altceva, inima altceva și așa mai departe. Este o greșeală foarte mare să ceri mîinii să preia atribuțiile ochiului. (există și astfel de cazuri dar speciale și nu fac subiectul dscuției noastre – aici oricum metaforizăm pentru a înțelege mai bine ideea de muncă în echipă.)

Ideea este că într-o bucătărie nu poți cere mîinii să dea gust mâncării… E ca și cum l-ai pune pe baiatul de la legume să dreagă ciorba, sau pe femeia de la vase să taie cartofi. Așa cum într-un corp fiecare mădular, fiecare organ are un rol foarte bine stabilit pe care poate să-l îndeplinească cu succes, tot așa și într-o echipă, fiecare membru are atribuțiile lui pe care s-a specializat, în care are experiență și pe baza cărora poate să dea roade.

Mîna trebuie să facă ceea ce este în acord cu atribuțiile ei, cu funcționalitatea ei, etc. Ca bucătar nu ai să poți să întorci tigăile cu limba, dar cu papilele gustative ai să poți să simți gustul mâncării și ai să știi ce condimente mai trebuie să pui. Oricît ai băga mâna în mâncare n-ai să poți să-ți dai seama de câtă sare mai are nevoie ciorba.

O echipă trebuie să fie guvernată de către un creier. Echipa nu este formată din oameni identici. E ca și cum ai avea un corp format doar din mâini.

Echipa este un ansamblu de elemente care trebuie să lucreze în armonie cu capacitățile fiecărui element, cu ceea ce este propriu fiecărui element. Și atunci, creierul este cel care trebuie să stabilească, ținînd seama de aceste capacități, ce anume trebuie să facă fiecare membru al echipei.

Într-o bucătărie cheful are subordonați. Acesta îi responsabilizează pe subordonați ținînd seama de capacitățile lor. Adică dă fiecăruia să facă lucrul la care se pricepe cel mai bine. Aici  putem deja să deschidem o altă discuție, și o vom deschide în articolul ”Cum să formez o echipă de succes”. Acolo vom discuta despre pașii pe care trebuie să îi urmezi atunci când formezi o echipă sau atunci când preiei o echipă cu oameni pe care nu îi cunoști.

Care sunt probemele care împiedică de multe ori echipa să funcționeze corect?

Una dintre ele este proasta organizare a membrilor echipei. Este posibil să avem un creier care nu ține seama de capacitățile fiecăruia, iar în acest caz, ținând seama de cele discutate mai sus, poți să tragi și singur concluziile.

Dar problemele nu vin numai de la creier, nu doar creierul este responsabil de bunul mers al situației. Aici iarăși intrăm în altă discuție legată de organizarea echipei. Am să deschid totuși o paranteză ca să explic mai clar ceea ce vreau să spun.

La un moment dat fostul meu manager mi-a zis: ”Toți pun presiune pe manager, dar nu doar managerul este în măsură să țină frâiele căruței.” Vorba ceea, lucrăm cu materialul clientului. PATRONUL NOSTRU, CLIENTUL NOSTRU (Noi muncim pentru patron în condițiile pe care acesta ni le oferă și cu materialele pe care ni le pune la dispoziție. Noi practic ne oferim serviciile contra unor beneficii). Și îmi aduc aminte că am empatizat cu el și i-am zis (pe vremea aia făceam ravioli): ”Ai dreptate. Dacă aluatul de ravioli e rău (omul cu care lucrezi, omul pe care îl ai în subordine), atunci mașina de ravioli (managerul) poate să fie cât de performantă vrea, fiindcă din aluatul rău nu va ieși ceva bun. Va ieși altceva, dar nu va ieși ceea ce ți-ai propus să iasă și atunci este clar că rezultatele sunt dezamăgitoare, și nu-ți rămâne decât fie să alegi aluat bun, fie să scazi din standarde”. Ascultarea este uleiul care unge rotițele mecanismului.

Decât să ai un membru foarte performant dar care face numai ceea ce vrea el, mai bine este să ai un membru mai slăbuț dar ascultător, care îți este alături în cele mai importante momente. Mâna, în momentul în care se trezește că e creier și vrea să se autoguverneze greșește foarte mult. Ea nu face altceva decât să împiedice bunul mers al echipei, al corpului.

Imaginează-ți că îți este foame, ai mâncarea în fața ochilor dar ești paralizat de la gât în jos. Ce folos de mădulare, dacă ele nu te ascultă? Ai putea să spui: ”Da, dar de foarte multe ori se întâmplă să mă pricep mai bine decât superiorul meu. Și nu doar eu văd treaba asta ci și colegii mei. Ce e de făcut în aceste cazuri? Fac cum vrea el și dăm rateu, sau fac cum știu eu că e mai bine și ieșim cu bine?”

E, ai avea tu dreptate, dar imaginează-ți că echipa e ca un copil mic care învață să meargă. Dacă îl ții pe pat nu se va împiedica iar dacă îl ții în brațe nu va cădea. Și atunci ce crezi, va învăța să meargă? Eu cred că nu. Deci lasă lucrurile să-și urmeze cursul lor firesc. Fără cădere nu există ridicare, fără ridicare nu există progres. Și făcând ceea ce ți se cere nici nu ajungi să fii vreun frustrat care mereu vede că nu e băgat în seamă și avansat în ciuda faptului că superiorul este mai slab decât el, dar mai mult decât atât, făcând ceea ce ți se cere, cu drag, nu cu nervi și cu dorința de a-i demonstra celuilalt că se înșală, poate vei descoperi chiar că lucrurile merg foarte bine așa, și că astfel ai și tu ceva de învățat.

Nimeni nu vrea să muncească cu un om care e mereu Gică Contra. Oamenii caută armonie. Echipa înseamnă armonie. Ce mai e un concert la Filarmonică cu un trombonist care se trezește că vrea să cânte altceva în mijlocul unei simfonii? Nu contează care este părerea mâinii, a piciorului, a ochiului. Ele trebuie să facă ceea ce creierul dictează, pentru că creierul are vederea de ansamblu și știe care e curgerea lucrurilor. Evident că și creierul trebuie să țină seama de propunerile echipei, dar ideea este că propunerile trebuie să vină la momentul potrivit. Nu este treaba ta ca mână să-i spui creierului că nu-și face treaba așa cum se cuvine. Tu ca mînă poți să-i propui creierului anumite lucruri. Poți să-i spui cu ce anume te confrunți. Poți să propui: ”Domnule creier, eu astăzi am făcut așa cum ai spus, m-am supus complet și iată care au fost rezultatele. Ce părere ai avea dacă data viitoare când ne-am confrunta cu această situație am acționa așa și așa…?” Făcând așa și câștigându-ți încrederea vei reuși să urci pe această scară ierarhică și vei ajunge la rândul tău să ai oameni în subordine, oameni care vei vrea să te asculte. Și atunci o să știi cum să-i abordezi nu atât prin cuvinte cît prin exemplul personal.

Dobândește ascultarea și vei fi ca apa.

 

Părerea ta contează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s